O scară interioară comodă are trepte cu înălțimea de 16–18 cm și o adâncime a pasului de 26–30 cm, iar cele două dimensiuni respectă formula 2 × înălțime + adâncime = 60–65 cm. Formula descrie lungimea pasului omenesc pe o pantă și explică de ce unele scări obosesc, deși arată bine. Toate treptele aceleiași rampe trebuie să aibă exact aceeași înălțime, pentru că piciorul se obișnuiește cu ritmul după primii pași.
Ce este formula pasului pentru o scară interioară?
Formula pasului spune că dublul înălțimii unei trepte adunat cu adâncimea ei trebuie să dea între 60 și 65 cm, cu o valoare ideală în jur de 63 cm. Regula este folosită de mult timp în arhitectură și corespunde lungimii medii a unui pas pe o suprafață înclinată.
O treaptă de 17 cm înălțime cere, după formulă, o adâncime de aproximativ 29 cm. Dacă treptele sunt mai înalte, adâncimea scade, iar scara devine mai abruptă; dacă sunt foarte joase și adânci, pasul devine nefiresc de lung.
Cum se calculează numărul de trepte?
Numărul de trepte se obține împărțind înălțimea totală dintre cele două pardoseli finite la înălțimea dorită a unei trepte și rotunjind la un număr întreg. Calculul se face după finisaje, nu pe placa brută, altfel prima sau ultima treaptă iese diferită.
- Se măsoară înălțimea de la pardoseala finită de jos la cea de sus, de exemplu 280 cm.
- Se împarte la o înălțime de treaptă comodă: 280 : 17,5 = 16 trepte de 17,5 cm.
- Se aplică formula: 63 − 2 × 17,5 = 28 cm adâncime a pasului.
- Lungimea în plan este numărul de călcâie, adică 15, înmulțit cu 28 cm, deci 4,20 m, pentru că ultima treaptă este chiar pardoseala de sus.
Dacă spațiul nu ajunge, se poate alege o scară cu podest sau cu trepte balansate, nu trepte mai înalte decât 19–20 cm. Detaliile de execuție și durata lucrării la o scară făcută pe măsură sunt descrise în articolul despre realizarea unei scări de interior personalizate.
Ce înclinare are o scară comodă?
O scară principală comodă are o înclinare între 30 și 37 de grade, iar peste 42–45 de grade devine o scară de serviciu, potrivită doar pentru acces ocazional, de exemplu în pod.
| Tip de scară | Înclinare orientativă | Înălțimea treptei | Utilizare |
|---|---|---|---|
| Scară principală comodă | 30–37° | 16–18 cm | Între niveluri locuite, folosită zilnic |
| Scară compactă | 38–42° | 18–20 cm | Spații mici, mansarde locuite |
| Scară în spirală | variabilă | 18–22 cm | Acces secundar, diametru de cel puțin 1,40–1,60 m |
| Scară de pod | peste 45° | peste 20 cm | Acces ocazional, cu mâinile libere |
Ce lățime și ce înălțime liberă trebuie să aibă scara?
O scară interioară de locuință are de obicei o lățime utilă de cel puțin 80–90 cm, iar 100 cm permit mutarea mobilierului fără dificultăți. Înălțimea liberă deasupra treptelor, măsurată pe verticală, trebuie să fie de cel puțin 2,00–2,10 m pe toată lungimea.
Golul din planșeu se dimensionează din calculul de mai sus, nu invers: tăierea unui gol prea scurt obligă la o scară abruptă. Normativele de construcții stabilesc valorile minime, iar proiectantul le verifică pentru fiecare clădire.
Ce rol au mâna curentă și balustrada?
Mâna curentă oferă sprijin la urcare și la coborâre și se montează, de regulă, la o înălțime de 85–100 cm, măsurată pe verticală de la muchia treptei. Ea trebuie să poată fi apucată complet, fără muchii ascuțite.
- Golurile balustradei: distanța dintre elemente nu trebuie să permită trecerea capului unui copil, de aceea se limitează în practică la aproximativ 10–11 cm.
- Elementele orizontale: barele așezate ca o scăriță pot fi escaladate de copii mici.
- Ambele părți: la scările late sau folosite de vârstnici, o a doua mână curentă pe perete crește siguranța.
Pentru vârstnici, scara este unul dintre locurile cu risc mare de cădere, așa cum arată și articolul despre prevenirea căderilor la vârstnici.
Ce greșeli de execuție fac o scară incomodă?
Cea mai frecventă greșeală este o primă sau o ultimă treaptă cu altă înălțime decât restul, apărută când grosimea finisajelor nu a fost luată în calcul. O diferență de doar 1–2 cm este suficientă ca piciorul să se împiedice.
Alte probleme întâlnite des sunt nasurile treptelor prea proeminente, de peste 3–4 cm, suprafețele lucioase și alunecoase și iluminatul care lasă treptele în umbră. La o scară betonată, nivelul pardoselilor finite se stabilește înainte de turnare, iar metoda de măsurare a denivelărilor este descrisă în articolul despre podeaua denivelată înainte de finisaj.
